Nu mă iubi

Nu mă iubi
Când iarna se-așează
Pe sufletu meu
Robit și candid,
Nu mă iubi
Ci stai, mă veghează,
Cu sufletul tău
Tăcut și avid.

Rămâi întuneric,
Lumina o stinge,
Când vuietul nopții
Te strigă la geam.
Eu sunt amintirea
Ce-n tine se frânge,
Eu sunt numai vântul
Ce timpu-ți suflam.

Nu mă iubi
Și nu mă chema,
Când pașii mei caută
Drum de plecare.
Nu mă opri
Și nu mă-ntreba,
Soarta, de noi,
Timp nu mai are.